Consiliul Județean Vrancea a organizat, prin Muzeul Vrancei, un eveniment emoționant dedicat istoriei, limbii și tradițiilor comunităților rome din Vrancea. În centrul atenției s-au aflat elevii romi ai Școlilor Gimnaziale din Slobozia Bradului, Sihlea, Chiojdeni, Homocea, Școala nr. 7 Focșani și Liceul tehnologic „Eremia Grigorescu” din Mărășești. Aceștia au participat nu ca spectatori, ci au pregătit mini recitaluri în limba romani, cântece din folclor și expoziții tematice.
Manifestarea a fost prima etapă din proiectul propus de Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Vrancea, prin care Muzeul Vrancei va documenta un istoric al comunităților rome din fostele județe Râmnicu Sărat și Putna. „Trebuie să ne cunoaștem istoria, cu toate aspectele sale și în egală măsură trebuie să respectăm istoria, tradițiile și cultura tuturor minorităților din România. Felicit profesorii care se implică în educația elevilor! Suntem alături de comunitatea romă din Vrancea și susținem programele care vin în sprijinul acesteia, a spus președintele Consiliului Județean Vrancea, în mesajul său, transmis la eveniment de Alexandru Botezatu, administratorul public al Județului Vrancea. Au susținut intervenții, Toader Constantin, președintele Asociației Partida Romilor Pro Europa, Filiala Vrancea, Merlin Ivancea, primarul Comunei Slobozia Bradului, Maria Costache, inspector școlar pentru minorități din cadrul ISJ Vrancea, care a coordonat segmentul cultural-artistic și i-a premiat pe elevii cu rezultate excepționale și îndrumătorii acestora. Mulțumim profesorilor, directorilor, consilierilor școlari din instituțiile de învățământ din Vrancea, care au răspuns invitației noastre, cu ajutorul cărora s-a realizat acest frumos moment identitar. Să nu uităm niciodată că pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, aproape cinci secole, romii erau tratați ca animalele și vânduți în piețele publice. Dacă cineva se întreabă ce au făcut romii în această jumătate de mileniu, răspunsul este simplu: au muncit pe moșiile marilor boieri și pe moșiile mănăstirilor închinate, au cultivat muzica și folclorul românesc, au perpetuat meseriile tradiționale, care susțineau agricultura și, nu în ultimul rând, au participat la ridicarea mănăstirilor, conacelor și palatelor boierești, pe care le admirăm astăzi prin toată România, de cele mai multe ori muncind doar pentru hrana cea de toate zilele. Dacă arhitecții erau aduși din republicile stat italiene, cărămizile erau prelucrate de meșterii romi, iar dovada seriozității și tehnicii acestora este faptul că rezistă și astăzi. Când vizităm palatele marilor familii boierești, să ne amintim acest lucru și, mai ales, să nu uităm!
