* Sindicatele ameninţă că din această lună intră în grevă generală pe termen nelimitat * Opoziţia, pe de altă parte, şi-a anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, după angajarea răspunderii *
Potrivit noului Cod al Muncii angajaţii care lucrează noaptea primesc un spor de 25% din salariu, dar beneficiul se aplică pentru cel puţin trei ore lucrate. Toţi salariaţii vor primi un spor de 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat reprezintă minimum trei ore de noapte din timpul normal de lucru, potrivit hotărîrii pe care a stabilit-o Guvernul, în Codul Muncii înaintat Parlamentului. „Angajaţii de noapte“ vor beneficia aşadar de un program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a unei zile de muncă, pentru zilele în care lucrează cel puţin trei ore pe noapte, fără ca acest lucru să ducă la scăderea salariului de bază. O altă modalitate ar fi un spor de 25% din salariul de bază, pentru minimum trei ore pe noapte. În varianta iniţială a proiectului, care a fost transmisă sindicatelor la sfîrşitul săptămînii trecute, se preciza ca salariaţii de noapte să beneficieze de „minimum 25% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată“.
* Angajatorii pot încheia succesiv maximum trei contracte de muncă pe durată determinată *
Codul Muncii stabileşte că un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări. S-a decis însă ca între aceleaşi părţi să poată fi încheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată. Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de trei luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sînt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Proiectul Codului Muncii mai prevede, în forma adoptată de Guvern, că, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, dar şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
* Închisoare pentru munca la negru *
Guvernul a mai stabilit ca angajatorii care primesc la muncă pînă la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă să fie amendaţi cu 10.000 – 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Sancţiunea este mai mică decît cea prevăzută în forma iniţială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfîrşitul săptămînii trecute, în care amenda era de 30.000 – 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei pentru angajatorii care primeau la muncă fără contract pînă la trei persoane (faţă de pînă la cinci persoane în forma adoptată de Guvern). În forma actuală, Codul Muncii prevede că pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă angajatorului îi va fi aplicată o amendă cuprinsă între 3.000 lei şi 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei. Conform proiectului aprobat ieri de Guvern, în cazul angajatorilor care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă se va considera că aceştia comit o infracţiune şi vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscînd că aceasta este victimă a traficului de persoane. Dacă munca este de natură să îi pună în pericol persoanei respective viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la trei ani. Persoana care lucrează fără încheierea unui contract individual de muncă va fi de asemenea amendată, cu sume între 500 şi 1.000 de lei.
* Reducerea programului de muncă *
A fost eliminată prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii. Astfel, în documentul iniţial era prevăzut ca, în cazul în care, din motive economice, este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul poate acorda în această perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor. În forma Codului Muncii adoptată, luni, de Guvern, această prevedere nu se mai regăseşte, hotărîndu-se doar că, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămînă, cu reducerea corespunzătoare a salariului, pînă la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor. Proiectul mai stabileşte că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
* USL depune moţiune de cenzură *
Crin Antonescu, preşedintele PNL, a anunţat luni că grupurile parlamentare ale USL vor depune moţiune de cenzură în urma angajării răspunderii Guvernului pe Codul Muncii. „USL, grupurile sale parlamentare vor depune moţiunea de cenzură în urma deciziei Guvernului de a-şi angaja răspunderea pe Codul Muncii. E o moţiune la care deja lucrăm“, a spus Antonescu. Emil Boc a anunţat că nu are temeri legate de o eventuală moţiune de cenzură a opoziţiei. „Nu am avut niciodată emoţii, nu m-a speriat niciodată o moţiune de cenzură, cu atît mai puţin nu mă va speria această moţiune de cenzură, dacă va fi depusă, pe Codul Muncii“, a afirmat el.
* Sindicatele ameninţă cu noi proteste *
Pînă la 18 martie, principalele cinci confederaţii sindicale au programat acţiuni de stradă. Reprezentanţii principalelor cinci confederaţii sindicale spun că iau în calcul inclusiv declanşarea grevei generale, în martie. „Pînă la 14 martie, se adună semnături în favoarea grevei generale şi estimăm că la acest posibil protest ar putea lua parte circa un milion de oameni“, a spus liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu. Protestele au fost hotărîte de membrii birourilor executive ale federaţiilor din Cartel Alfa, BNS, CSDR, Meridian şi CNSLR Frăţia. Principalul motiv pentru care sindicatele nu sînt de acord cu noua variantă a Codului Muncii este eliminarea din noua lege a contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Sindicatele susţin că, în acest fel, regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea.
