* Mitingul anunţat cu mare tam-tam de confederaţiile sindicale vrâncene s-a dovedit a fi un mare eşec * Puţin peste 150 de persoane au strigat lozinci anti PDL * Cei mai mulţi protestatari au fost din instituţii precum Poşta, Protecţia Copilului şi profesori * La marşul de protest care s-a încheiat în faţa Prefecturii Vrancea au participat şi şoferii de la Transport Public SA Focşani * La PDL au fost întâmpinaţi de Maria Pârcălăbescu, prim vicepreşedinte al organizaţiei Vrancea * Maria Pârcălăbescu spune că sindicaliştii nu cunosc prevederile noului Cod al Muncii * Sindicaliştii au afişat lozinci precum „Murim noi, muriţi şi voi“ * Un profesor de Limba şi literatura Română purta o pancardă pe care scria „Să muriţi bine“, îndemn adresat preşedintelui Băsescu şi premierului Emil Boc* Citiți mai jos care sunt problemele pe care le reclamă sindicatele *
Puţin peste 150 de persoane au ajuns ieri în faţa Prefecturii Vrancea în acţiunea de protest faţă de adoptarea noului Cod al Muncii, anunţată de confederaţiile sindicale şi care a început în faţa sediului PDL Vrancea. Liderii de sindicat au spus însă că, la numărătoarea lor, au ieşit la socoteală cam 360 de sindicalişti. Numărul mic de participanţi nu poate arăta decât două lucruri şi anume lipsa de interes a masei sindicaliştilor pentru subiectul în cauză sau organizare precară. La fel de adevărat este şi faptul că nici vremea nu a fost una potrivită unui miting, gerul tinând la muncă mulţi dintre potenţialii participanţi. La sediul PD-L sindicaliştii au avut o scurtă întâlnire cu Maria Pârcălăbescu, prim vicepreşedinte al organizaţiei Vrancea. „Este clar că sunt prevederi în noul Cod al Muncii care nu vor rămâne aşa. Discuţiile sunt de pe poziţii diferite şi noi continuăm să ne păstrăm punctul de vedere şi să acţionăm în consecinţă“, ne-a declarat Dumitru Adam, liderul Blocului Naţional Sindical, organizaţia Vrancea. Reprezentanţii PDL au avut o poziţie total opusă eficienţei manifestării de luni, ei afirmând că doleanţele sindicaliştilor sunt nefondate. „Este vorba, în primul rând despre timpul de lucru, sindicaliştii reclamând faptul că a fost crescut la 48 de ore pe săptămână. Afirmaţia dumnealor este incorectă deoarece noul Cod Fiscal păstrează la 40 de ore timpul de muncă săptămânal. Oferă şi posibilitatea creşterii la 48 de ore pe săptămână în situaţii specifice, cum ar fi construcţiile unde se lucrează mai mult în sezonul cald. În cea de-a doua chestiune, a delegării, culmea este că noul Cod al Muncii a preluat poziţia sindicatelor în această chestiune“, ne-a declarat Maria Pârcălăbescu. Potrivit afirmaţiilor sale sindicaliştii vrânceni au venit nepregătiţi la întâlnirea cu reprezentantul PDL şi au dovedit că nu cunosc prevederile noului Cod al Muncii. „Am ascultat cu mare atenţie afirmaţiile dumnealor şi am ajuns la concluzia că nu cunosc prevederile noului Cod al Muncii. Dacă tot au venit până aici am fost pregătită să le răspund punctual, la toate întrebările. În schimb mi-au spus că nu este politicos să-i lase pe colegii lor să aştepte afară, în frig, şi au plecat“, a mai spus Maria Pârcălăbescu.
Guvernul s-a reunit luni dimineaţă, la ora 10.00, în şedinţă specială, pentru a aproba varianta finală a proiectului de modificare a Codului Muncii. Executivul a trimis documentul la Parlament, în vederea angajării răspunderii. Opoziţia anunţă moţiune de cenzură, iar sindicatele au început, de luni, proteste în toată ţara. Forma finală a Codului Muncii a fost aprobată. Codul Muncii a fost trimis Parlamentului pentru că Guvernul a anunţat deja săptămâna trecută că îşi va asuma răspunderea.
UPDATE
Obiecţiile sindicaliştilor – CODUL SCLAVIEI!
Sindicaliştii nu sunt de acord cu modificarea articolului prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanţă individuală pentru salariaţi şi criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanţă ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri. “Angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea realiza niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanţă”, precizează “Cartel Alfa”.
Protestatarii nu susţin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilităţii de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile. În opinia acestora, prin această prevedere salariaţii vor putea fi constrânşi să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) şi la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceşte într-un astfel de regim.
Alte prevederi respinse de sindicalişti se referă la acordarea dreptului angajatorului – sub pretextul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariaţilor de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum şi de a trimite salariaţii în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an.
O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective şi la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaţilor, excluzându-se cu desăvârşire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanţă în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariaţi. Totodată, sindicaliştii “Cartel Alfa” consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferinţă la angajare recunoscut salariaţilor concediaţi, în situaţia în care angajatorul îşi reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, “ceea ce pune în evidenţă încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială”.
Între modificările contestate de sindicalişti se află și cea care se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată şi la introducerea posibilităţii prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor şi fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecinţa va fi precarizarea muncii salariaţilor, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.
Sindicaliştii nu susţin nici prevederile referitoare la Agenţiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situaţiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenţii, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată. Nici perioada de referinţă pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliştilor, modificarea va avea ca efect şi eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referinţă.
Lista propunerilor respinse de sindicalişti mai cuprinde și prevederea care se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzător de la 30 de zile la 60 de zile. Nici articolul prin care se stabileşte că normele de muncă se fac şi se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susţinut de partea sidicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral şi după bunul plac salariul. Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabileşte prin contractele colective de muncă şi se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale şi va fi posibil ca salariaţi aflaţi în situaţii identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcţie de bunăvoinţa angajatorului.
De asemenea, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmăreşte şi diminuarea rolului Consiliului Economic şi Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului la un rol nederminat şi nedefinit şi se doreşte schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă. Sindicaliştii mai susţin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizaţiilor sindicale, dar, în schimb, promovează şi favorizează instituţia “reprezentanţilor salariaţilor”, care nu sunt organizaţi pe criteriul unor interese comune şi nu-i reprezintă pe salariaţi decât sporadic, pentru că, în practică, aceştia ar fi “oameni ai patronului”.
