Reprezentanţii SPCRPCIV Vrancea spun că începuturile permisului de conducere românesc se regăsesc în regulamentele impuse, la sfîrşitul secolului al XIX-lea birjarilor din „Micul Paris. Un astfel de regulament pentru birjari, care poate fi considerat „strămoşul“ codului rutier, a apărut şi la Focşani, în anul 1886. „Strămoşul” codului rutier prevedea, printre altele, că „nimeni nu e volnic a conduce trăsura fără livret”, că „birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta” sau că „toate trăsurile vor avea noaptea felinarele aprinse”.
Permisul de conducere românesc are, din acest an, o zi de sărbătoare – prima anivesrare fiind pe 11 octombrie. Printr-un ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor data de 11 octombrie a fost stabilită ca zi aniversară a Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, (DRPCIV) sub denumirea de „Ziua permisului de conducere românesc”. Începuturile permisului de conducere românesc se regăsesc în regulamentele impuse, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, birjarilor din „Micul Paris”. În 1859, printr-o ordonanţă pentru reglementarea trăsurilor din Bucureşti, birjarilor le era interzis să stropească trecătorii sau să circule cu trăsurile altfel decît la pas. Măsura introducerii examenului pentru brevetul de şofer a fost luată la începutul secolului XX, pentru că poliţia a constatat o „creştere impresionantă” a numărului de automobile. Dacă în 1908, în toată ţara erau 138 de vehicule cu motor, un secol mai tîrziu, parcul auto din România depăşeşte de 40.000 de ori această cifră.
Brevetul de birjar, strămoşul permisului de conducere
Reprezentanţii SPCRPCIV spun că începuturile permisului de conducere românesc se regăsesc în regulamentele impuse, la sfîrşitul secolului al XIX-lea birjarilor din „Micul Paris“. În 1859, printr-o ordonanţă pentru reglementarea trăsurilor din Bucureşti, birjarilor le era interzis să stropească trecătorii sau să circule cu trăsurile altfel decît la pas. Acest act experimental a rămas în vigoare nouă ani, pînă cînd Consiliul Comunal al Capitalei a emis un nou Regulament pentru trăsurile de piaţă din Bucureşti, care prevedea, printre altele, că „nimeni nu e volnic a conduce trăsura fără livret“, că „birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta“ sau că „toate trăsurile vor avea noaptea felinarele aprinse“. Un astfel de regulament pentru birjari, care poate fi considerat „strămoşul“ codului rutier, a apărut şi la Focşani, în anul 1886, pentru ca, în 1906, în Monitorul Oficial să apară Regulamentul poliţiei rulajului şi circulaţiei pe căile publice. Obligativitatea brevetului de şofer a fost instituită în 1907, cînd acest regulament a fost completat, prin introducerea obligativităţii susţinerii unui examen pentru obţinerea dreptului de a conduce pe drumurile publice.
Parcul auto a crescut de 40.000 de ori într-un secol
Măsura introducerii examenului pentru brevetul de şofer a fost luată la începutul secolului XX, pentru că poliţia a constatat o „creştere impresionantă“ a numărului de automobile, fiind înregistrate, în 1908, 138 de vehicule cu motor. Un secol mai tîrziu, parcul auto din România depăşeşte de 40.000 de ori această cifră!
În primele nouă luni ale anului Serviciul Permise şi Înmatriculări a eliberat 19.460 de certificate de înmatriculare auto noi, cu peste 500 mai mult faţă de 2011, cînd au fost eliberate 18.876 de certificate de înmatriculare. În aceeaşi perioadă a acestui an a scăzut, în schimb, numărul de permise de conducere emise, de la 17.268 anul trecut, la 14.593, cu toate că promovabilitatea examenului pentru carnetul de conducere este în creştere cu două procente. În primele nouă luni din 2012, 38,29% dintre candidaţi au promovat, astfel încît, la ora actuală, există în Braşov, 224.572 de deţinători de permise.
