* Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August, iar întreaga sa viaţă a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creştine de sub prigoana păgînă * Tuturor sărbătoriţilor de azi, doamne cu prenumele de Elena, Lenuţa, Ileana, Constanţa sau Contantina precum și domnilor cu numele de Constantin, Costin ori Costel ziarul MILCOVUL le urează „La Mulţi Ani!“ *
Astăzi, atît biserica ortodoxă, cît şi cea romano-catolică îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Sărbătoarea creştină de astăzi este marcată în calendar drept „Sfinţii mari împăraţi şi întocmai ca apostolii, Constantin şi Elena“. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strîns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. Sfîntului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă (In hoc signo vinces – „Întru acest semn vei învinge“), în pragul înfruntării cu păgînul Maxentiu, iar Sfînta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mîntuitorul a fost răstignit.
A convocat primul Sinod ecumenic la Niceea
Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August, iar întreaga sa viaţă a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creştine de sub prigoana păgînă. Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde, după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatăl şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. După Edictul de la Milan, împăratul Constantin s-a ocupat de îmbunătăţirea vieţii creştinilor. A desfiinţat pedepsele necreştine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-şi vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor şi bolnavilor, a aprobat înfiinţarea justiţiei şi instanţelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine, a generalizat ca zi de odihnă duminica, ziua Învierii lui Hristos. De asemenea, a iniţiat construirea de noi biserici în toate zonele imperiului său, sau repararea celor existente.
Sfînta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puţin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfîntul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.
Obiceiuri populare
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi de 21 mai se usucă şi că cine va împărţi cruciuliţe astăzi va ieşi învingător din orice încercare. De asemenea, în ziua celebrării acestor sfinţi, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările îşi învaţă puii să zboare. Pentru a preîntîmpina distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului, nu se lucrează în această zi, iar celor ce vor lucra în această zi li se vor arde bucatele pe cîmp.
Este şi ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stînele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătură cu aghiasmă şi tămîie duhurile necurate. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, „ca să fie ferite de rele”, pe timpul cît vor sta la stînă.
