* Referendumul ar urma să fie organizat în data de 17 iulie a.c. *
Preşedintele Consiliului judeţean Vrancea, Marian Oprişan a iniţiat ieri un proiect de hotărâre de CJ privind organizarea unui referendum prin care vrâncenii să spună dacă sunt de acord sau nu cu desfiinţarea judeţului Vrancea, fapt prevăzut a se întâmpla dacă intenţia de reorganizare administrativă anunţată de premierul Emil Boc se va concretiza. Vă prezentăm mai jos expunerea de motive a preşedintelui CJ Vrancea:
„În ultima perioadă primul ministru Emil Boc și reprezentanți ai Guvernului României și-au exprimat public intenția de a desființa județul Vrancea prin alipirea acestuia celorlalte actuale județe din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, respectiv crearea unui mega-județ. Acesta ar urma să aibă capitala la Constanța și să fie format din județele Vrancea, Galați, Brăila, Tulcea, Buzău și Constanța. Reprezentanții Guvernului României au afirmat că doresc concretizarea acestei intenţii prin asumarea răspunderii fără a-i întreba pe cetățenii județului Vrancea dacă vor schimbarea capitalei județului de la Focșani la Constanța. Consider inacceptabil acest lucru, mai ales că vrâncenii au trăit experiența nefericită din perioada anilor ’60 când au fost alipiți județului Galați, cu reşedinţa aflată la 80 km, faţă de Municipiul Focşani.
”Vrancea este casa noastră!”.
În virtutea prerogativelor pe care le am, ca Preşedinte ales de vrânceni, doresc să îi intreb pe aceştia dacă sunt de acord ca Judeţul Vrancea să fie desfiinţat şi provincia noastră istorică să fie alipită la o capitală aflată la 350 kilometri – Constanta.
Pe de altă parte, din punct de vedere al legislaţiei care reglementează acest domeniu sensibil, pentru ca totusi, in fond, e vorba de oameni si destinele acestora. Există o lege organică care reglementează instituţiile şi funcţionarea administrativă a acestei ţări şi prevede concret modalitatea modificărilor limitelor teritoriale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Astfel, conform prevederilor articolului 13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului, proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective. In acelasi sens, sunt si prevederile art. 22 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, care mentionează că delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
Asadar, prevederile normative expuse mai sus obligă la consultarea populatiei prin intermediul unui referendum judetean in care vrâncenii să fie întrebaţi: ”Sunteți de acord cu desființarea unității administrativ-teritoriale, județul Vrancea?”
Or, din declaratiile premierului Emil Boc și a miniștrilor săi care vorbesc de desfiintarea heirupista a judeţelor, reise clar intenţia acestora de încălcare flagrantă a prevederilor legale în materie care, în mod imperativ, statuează că orice proiect de lege sau propunere legislativă privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective. Asadar, neconsultarea prin referendum a vrâncenilor şi alipirea acestora la Constanţa sau la oricare alte judeţe – fara a explica necesitatea si oportunitatea acestei reglementari, in lipsa unei analize a unor specialisti sau a unui studiu de impact – mă determină să nu accept ca cetăţenilor acestui judeţ să le fie ştearsă identitatea, fără a fi intrebaţi dacă renunţă sau nu la titulatura de vrânceni. Pentru că trebuie să le spună cineva vrâncenilor că expresia atât de dragă si de apropiată noua- VRANCEA- va dispărea, această expresie nemaifiind regăsită decât în cărţile de istorie, iar acest lucru trebuie să-l hotărască doar ce-i care s-au născut, au crescut şi trăiesc în acest spaţiu. Pentru că nimeni nu-ti poate schimba numele fără ca măcar să te întrebe dac㬠îţi doreşti sau nu acest lucru.
Vrâncenii sunt cei care trebuie sa spuna daca vor ca judetul lor sa se desfiinteze, daca vor sa retraiasca experienta stalinista din anii ’60 și dacă vor să meargă 350 de kilometri pănă la Constanţa pentru a le fi rezolvate problemele de noua conducere sau dacă vor sa isi pastreze identitatea si traditiile din provincia in care s-au nascut şi pe care o iubesc.
Mai mult, Guvernul României are dreptul de a accesa 80% din fondurile structurale prin Programul Operational Sectorial, iar consiliile judeţene pot accesa doar 20% din aceste fonduri prin Programul Operational Regional. Vreau să vă informez că din procentul de 80%, Guvernul României a reuşit să acceseze doar 4%, pe când consiliile judeţene au accesat 75% din procentul de 20% la care are dreptul.
Aşadar, cum justifică guvernantii actuali afirmaţia conform căreia regiunile pot accesa mai usor si mai multe fonduri, din moment ce diferenţa de accesare a fondurilor de către consiliile judeţene este atât mare si evidentă?
De asemenea, mitul debirocratizarii vehiculat tot mai des de catre conducerea Guvernului este, de fapt, o incercare disperata de a distrage atentia populatiei de la problemele majore cu care ne confruntam in prezent in plan economic.
De fapt, noua impartire administrativ-teritoriala a tarii nu urmareste scaderea birocratiei la nivel local ci dimpotriva incarca misiunea organelor centrale de la nivelul noii resedinte judeteane aflată la peste 300 de km departare cu probleme care se puteau rezolva cu personal si costuri reduse la nivelul actualelor judeţe. Imaginaţi-vă cum ar fi ca un simplu cetatean sa parcurgă o distanţă de câteva sute de km in speranta rezolvarii unei probleme si, după o calatorie obositoare ce necesita bani si timp, ajunge in fata unui functionar public care nu va putea fi capabil sa gestioneze situatia creata din simplul motiv al necunoasterii realitatii in localitatea respectivă, impunandu-se in acest sens alte si alte deplasari .
Noul judet se va confrunta cu o avalansa de tot felul de cereri-solicitari carora este evident ca nu le va putea face fata din punct de vedere al resurselor umane, fapt ce va spori nivelul birocratiei de la nivelul regiunii. Un alt exemplu elocvent este acela că în toate ţările dezvoltate ponderea funcţionarilor este următoarea: 1/3 din numarul persoanelor salarizate din fonduri publice, activeaza in aparatul central, iar restul de 2/3 în aparatul administratiilor si institutiilor locale, pe când în România actuală, procentul este tocmai invers, 2/3 în aparatul central și 1/3 în aparatul local şi atunci nu putem vorbi de debirocratizare prin sporirea unui aparat central care oricum este supradimensionat.
Este de notorietate ca si in prezent se poate vorbi de birocratie, dar aceasta atinge apogeul la nivel central si nu la nivel local, stiut fiind ca Legea administratiei publice locale a delimitat foarte strict atributiile autoritatilor publice locale, neexistand in prezent situatii de suprapunere a acestora, iar în anul 2010 s-a făcut o restructurare a funcţiilor de la nivel local, pe când in aparatul central s-au făcut modificări doar în sensul de sporire a numarului de funcţionari.
Drept urmare, propun Consiliului Judetean Vrancea aprobarea proiectului de hotarare pentru organizarea referendumului în vederea consultării cetăţenilor din judetul Vrancea privind oportunitatea desfiintarii unitatii administrativ-teritoriale, judeţul Vrancea în data de 17 iulie 2011“.
