Zilele acestea se dezbate foarte mult pe tema votului începând cu vârsta de 16 ani. Practic, adolescenții ar putea vota, la fel ca în Austria, preferatul lor, din punct de vedere politic.

Dar de ce votul la 16 ani nu este o soluție în România secolului al XXI-lea?

Să o luăm cu … începutul. Scuzați-mi expresia, dar dacă persoanele ce au împlinit 16 ani vor avea drept de vot, vor apărea și fraude. Trebuie să precizez că vor fi judecați precum adulții ( și nu luați ca exemplu scăpările ).

Dar nu asta este cea mai mare problemă. Aceștia vor deveni niște instrumente politice. Nu am nicio statistică care să dovedească câți oameni are România ce au vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, de aceea nu pot spune exact câte voturi ar putea câștiga X-ulescu, bazându-ne pe acest fapt. Nu există maturitatea necesară pentru a face o asemenea alegere la o asemenea vârstă. Și aici nu vorbesc despre cei implicați, despre cei cu multe informații, despre cei ce au habar pe ce lume trăiesc, ci despre majoritatea. Nu e aroganță, e doar realitate.

Pentru un covrig sau o cană de vin, aceștia și-ar da votul pentru cine zice mama, tata, părinții, bunicii, autoritățile locale existente sau chiar un necunoscut despre stradă. Să nu uităm că nu se poate face, într-un mod prea clar, distincția între bine și rău. Ai dreptul de a alege, dar la acestă vârstă nu ești pregătit pentru a te confrunta cu lumea politică.

De asemenea, votul la 16 ani ar transforma școala într-o unealtă politică. Consider că este suficient faptul că încă mai sunt profesori cu funcții în diverse partide politice locale sau naționale. Nu este nevoie ca liceenii să devină și aceștia la fel. Să nu uităm, referitor la profesori, că sunt situații în care este mandatul și locul de muncă. Dispare una, dispare și cealaltă. Avem aici două posibilități: profesorii vor încerca să convingă elevii că Y este alegerea perfectă, prezentând, desigur, lumea numai cu lapte și miere, sau elevii vor convinge alți elevi: mai mici, mai mari, mai cunoscuți, mai amici, mai buni, mai răi etc. În niciuna din aceste situații, viitorul nu sună bine. În viziunea mea, școala românească preuniversitară ar trebui să fie apolitică, la fel și cei care muncesc pentru buna funcționare a acestui sistem.

Pe cealaltă parte, faptul că ai dreptul să muncești de la 16 ani ar trebui să îți permită să votezi de la aceeași vârstă ( și ajungem pe partea în care șomerii nu ar trebui să voteze, dat fiind că nu contribuie ). Nu, procesul maturizării nu s-a încheiat. Degeaba muncești, dacă iei buletinul de vot, mergi în cabină, închizi ochii și scrii cu degetele de la picioare. Nu putem stabili când o persoană este matură sau când o persoană este suficient de informată ( informarea este o problemă la noi, dată fiind influența mass-mediei de partea unor persoane ) pentru a face această decizie. Este vorba la mijloc de alegerea conducătorilor patriei pentru cinci ani. Zece minute pot transforma cinci ani într-un dezastru. Nu toată lumea este responsabilă și capabilă de o asemenea decizie la 16-17 ani.

Un alt argument împotriva votului la șaisprezece ani este acela că lipsește informarea, educația pentru democrație și alte astfel de norme ce ar trebui predate la școală. Din câte știu există câteva opționale de acest gen ( sper să nu mă înșeli ), dar sunt opționale.  Există cultură civică în clasa a VII-a și a VIII-a, dar nu este suficient pentru a prezenta politica, oricâtă istorie s-ar face și cât s-ar învăța din ea. Este nevoie de o pregătire intensă în prealabil pentru asumarea unor decizii mai târziu. Soluția ar putea fi considerată introducerea unei materii, mult mai folositoare față de altele, ce să cuprindă aceste informații. În momentul de față, lumea, în general, nu știe ce reprezintă o ideologie, ce reprezintă o viziune politică și așa mai departe. Ce să mai vorbim despre adolescenți? Momentan aceștia ar trebui să se lupte cu examenul de Bacalaureat.

De asemenea, pentru a introduce votul, ar trebui modificată și Constituția pentru că, în prezent, trebuie să fii major pentru a fi alegător. Sa nu uităm de faptul că va fi manifestat cam același interes, dat fiind că vor vota cei ce vor dori ( pentru votul nu este obligatoriu ). Asta înseamnă că nu se va schimba situația actuală când mai puțin de jumătate de români aleg pentru întreaga populație, în timp ce restul stau cu capul pe pernă și înjură televizorul când se iau deciziile pe care nu le doresc. Cam același lucru se va întâmpla și în această situație: vor merge la vot cei ce vor avea interes.

Ca o concluzie asupra unui subiect ce stârnește multe controverse, doresc să reamintesc principalele argumente contra votului la 16 ani:

• politizarea școlii;
• influența, manipularea adolescenților;
• existența unor noi pericol pentru tinerii cuprinși în grupa de vârstă 16-18 ani;
• necesitatea modificării actului fundamental al statului: Constituția României;
• lipsa informării la nivelul populației;
• lipsa unei educații specifice făcută în școli sau în cadru nonformal, înainte de luarea acestei decizii;
• imaturitatea, gândirea infantilă.

Știu foarte bine că acestea nu sunt toate argumentele împotriva votului la 16 ani, dar este loc de completări. Votul este pas important în viață și nu cred că este nevoie de așa ceva. Eu, unul, pe lângă motivele de mai sus, nu sunt pregătit să votez, deși voi merge anul acesta la vot.

Cred că vârsta minimă ar trebui să fie undeva după 21 de ani ( să presupunem că liceul este terminat la 19 ani, un an este necesar pentru muncă – acel „gap year” despre care auziți în străinătate- și măcar unul de facultate ). Să nu mai spunem că o persoană de 90 de ani nu este capabilă să exercite votul. De ce să sufere o țară pentru un procent nesemnificativ?

Mulțumesc!

O zi bună!

Articol scris de Mădălin BLIDARU – http://blidaru.net/2012/01/15/votul-la-16-doar-o-iluzie-a-maturitatii/