Duminică sărbătorim Sânzienele sau Drăgaica!!!

Sărbătorită pe 24 iunie, ziua magică de Sînziene aduce românilor dragoste, sănătate şi belşug

24 iunie este zi de mare sărbătoare în calendarul tradiţional al românilor. Drăgaica sau Sînzienele este cea mai importantă sărbătoare a verii în satele noastre, unde s-au păstrat şi obiceiuri vechi de celebrare a Sînzienelor, zîne frumoase care ocrotesc oamenii şi holdele. Dar tot duminică, sărbătorim şi naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul. Cele două laturi, păgînă şi creştină, s-au unit într-un spectacol cu dansuri specifice şi incantaţii magice, cu superstiţii şi ritualuri străvechi. O sărbătoare unică, autentic românească.

Zînele bune ale satului

Vara astronomică a început pe 21 iunie. În strînsă legătură cu calendarul cosmic, românii au perpetuat sărbătoarea Sînzienelor, în cinstea verii, a holdelor mănoase, a sănătăţii oamenilor şi animalelor, a Sfîntului Ioan Botezătorul. În această zi de 24 iunie, oamenii au observat din cele mai vechi timpuri că se petrec multe schimbări în natură: spicul se coace şi rădăcina lui se usucă, pe cer apare Cloşca cu Pui, florile îşi pierd mirosul şi puterea tămăduitoare, apar licuricii, cucul nu mai cîntă, începe secerişul. Toate aceste evenimente au interpretări fantastice: cucul amuţeşte pentru că îi rămîne în gît un bob de grîu şi se transformă în uliu, licuricii apar ca să îi călăuzească pe rătăciţi sau ca să poată veghea asupra fetelor de păstor de care s-au îndrăgostit. Este o noapte magică, populată de fiinţe supranaturale: Sînzienele. Legendele spun că acestea dansează peste plantele de leac, dîndu-le puteri tămăduitoare. Cînd ating holdele le sporesc rodul. Sînzienele sînt fete frumoase şi bune, dar dacă nu sînt sărbătorite cum se cuvine, sau dacă se munceşte în această zi, se mînie pe oameni („Te-a lovit Drăgaica“). Aşa că ziua de 24 iunie nu trece niciodată necelebrată după datină în fiecare comunitate românească.

Drăgaica, planta sănătăţii şi a iubirii

Ca să îmbuneze Sînzienele, cele mai frumoase fete din sat se îmbracă în rochii albe şi îşi pun coroniţe pe cap din flori de sînziene. Alaiul lor e condus de o fecioară învestită cu titlul de Regină a Holdelor. Băieţii fac şi ei împletituri din aceste flori, dar în formă de cruce. Cununile sînt dăruite sătenilor care le aşează la porţi, la ferestre, pe stupi, în cimitire şi chiar în grădini, ca să fie protejaţi de duhuri rele şi să aibă parte de rod şi sănătate. Se joacă scenete, se încing hore tradiţionale, dar cel mai important rămîne Dansul Sînzienelor. La lăsarea întunericului, alaiul iese din sat ca să aprindă focuri pe malul rîului, pe deal sau în mijlocul cîmpului. „Făcliile de Sînziene“ constituie un prilej de competiţie pentru băieţi, care se întrec în sărituri peste foc. După miezul nopţii, se fac vrăji. Mai bine zis incantaţii pentru fertilitatea pămîntului, sănătatea vitelor şi iubire între oameni. Regina sărbătorii este Drăgaica, plantă medicinală cu virtuţi tămăduitoare recunoscute în afecţiunile rinichilor. I se mai spune şi „Iarba Sfîntului Ion“, care ar alunga spiritele necurate. Alte denumiri pentru Sînziene: Dînse, Drăgaice, Vîlve, Iele, Irodite, Rusalii, Vîntoase, Domniţe, Măiestre, Frumoase, Sfinte, Şoimane, Milostive, Miluite, Fetele Codrului, Împărătesele Vazduhului. Oricum le-am numi, se pare că au produs o impresie puternică asupra românilor, sărbătoarea fiind dusă mai departe din timpuri vechi pînă în zilele noastre, chiar dacă a fost prea puţin studiată de specialişti şi, chiar şi mai puţin, înţeleasă.

Superstiţii de dragoste, noroc şi sănătate

– În noaptea de Sînziene, cei drepţi trec pe Tărîmul Blajinilor, pe calea apei.
– Copiii atinşi de fetele costumate în Sînziene vor fi plini de sănătate tot anul.
– Plantele medicinale culese în această zi au puteri curative maxime.
– Cine se stropeşte pe trup cu rouă culeasă de pe sînziene, va deveni frumos şi suplu, iar femeile vor face copii sănătoşi.
– Purtate în sîn peste an, florile de sînziene le fac pe fete şi femei să fie drăgăstoase.
– Bătrînii şi bolnavii se-ncing cu flori de sînziene, contra durerilor.
– Sînzienele pocesc gura femeilor care nu ţin sărbătoarea.
– Atunci cînd sînt suparate, Sînzienele aduc grindină, inundaţii şi uscarea pomilor.
– Cine surprinde înflorirea ferigii, va putea citi gîndurile oamenilor.
– Fetele dorm cu flori de Sînziene sub pernă, ca să-şi viseze alesul.
– Tinerii care se iubesc fac baie în rîu, în lumina Lunii, ca să nu se despartă niciodată.
– Fata care aruncă peste casă cununa de flori şi aceasta se opreşte pe acoperiş, se va mărita în acel an.
– Tot în această noapte, flăcările dansează pe comori, iar cine întîlneşte aricioaica, va găsi asupra ei iarba fiarelor.

Lasa un comentariu

*

LINK-URI RECOMANDATE

PUBLICITATE

Log in - Milcovul.ro © 2010. Toate drepturile rezervate.