De ieri, aspiranţii la un loc în Parlament au intrat oficial în campanie electorală • În matematica uninominalului, candidaţii care nu obţin 50% plus unu din voturile alegătorilor pot pierde cursa pentru Parlament, chiar dacă obţin cel mai bun rezultat din colegiul lor • Alegătorii trebuie să ştie că, la fel ca acum patru ani, votul pe care îl dau candidatului favorit va cîntări la şansele unui partid de a ajunge la guvernare

Candidaţii la alegerile parlamentare intră de azi, oficial, în campania electorală şi au la dispoziţie 30 de zile pentru a convinge alegătorii să le dea votul spre Parlament. La fel ca acum patru ani, cetăţenii îşi vor alege deputaţii şi senatorii în sistem uninominal, optînd pentru persoane individuale, şi nu pentru un partid care prezintă o listă de propuneri. Alegătorii trebuie să-şi amintească însă că, prin sistemul uninominal, votul pe care îl dau candidatului favorit va cîntări mult la şansele unui partid de a fi majoritar în Parlament şi, în consecinţă, de a ajunge la guvernare. Sistemul uninominal a dat ceva bătăi de cap şi acum patru ani şi va da şi acum. După cum au demostrat alegerile trecute, mulţi alegători au fost nemulţumiţi după ce au văzut că un candidat plasat pe locul 2, 3 sau chiar pe ultimul loc într-un colegiu a ajuns în Parlamet, în detrimentul celui mai bine clasat. Asta se poate întîmpla şi la aceste alegeri, pentru că procedura finală de împărţire a mandatelor, pentru colegiile în care există candidaţi care nu au obţinut 50%+1 din voturi, produce mari surprize. În matematica uninominalului, candidaţii care nu obţin 50% plus unu din voturile noastre, pot pierde cursa pentru Parlament, chiar dacă obţin cel mai bun rezultat din colegiul lor.

Prag electoral de 5% pentru partidele politice

Urnele se deschid duminică dimineaţă, la ora 8.00 şi se vor închide în aceeaşi zi, la orele 21.00. Imediat după încheierea procesului electoral, preşedinţii de secţii vor trece la numărarea voturilor şi vor întocmi cîte două procese verbale, unul cu rezultatul votului la Camera Deputaţilor şi celălat pentru Senat. Pe baza proceselor verbale primite de la BEJ-uri, BEC va stabili partidele care, trecînd pragul electoral, intră în calcule pentru distribuirea mandatelor. În fiecare colegiu, în prima etapă vor fi atribuite mandatele către candidaţii care au obţinut jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate în colegiul lor. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari, indiferent de rezultatul partidelor lor.
Pentru partidele politice şi candidaţii individuali, pragul este de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel de ţară, iar pentru alianţa de două partide, 8%.

Mandate în funcţie de scorul partidelor

Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie, adică la nivel de judeţ, şi la nivel naţional. Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, cîte mandate de deputat şi cîte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportînd numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au cîştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată cîte voturi trebuie să cîştige un partid pentru un mandat în Legislativ. Practic, suma voturile obţinute la nivelul judeţului Vrancea de partidele care au trecut pargul va fi împărţită la 6, rezultînd un coeficient pentru Camera Deputaţilor, şi la 2, rezultînd un coeficient pentru Senat. Pentru Camera Deputaţilor, numărul de voturi obţinute de fiecare formaţiune politică, alianţă sau candidat independent, în toate colegiile de deputaţi va fi apoi împărţit la coeficientul pentru această Cameră. Rezultatul obţinut reprezintă numărul de mandate pe care fiecare partid/ alianţă/ candidat independent le va avea la nivelul judeţului. „Resturile“, respectiv numărul de voturi care nu intră într-un mandat, se transmit la BEC, care le va redistribui, la nivel naţional, în funcţie de procentele obţinute, fiecărui partid. Imediat după distribuirea mandatelor candidaţilor care au obţinut jumătate plus unu din voturile exprimate în colegiul lor, BEJ, care va fi primit deja la acea oră şi situaţia voturilor redistribuite la nivel de judeţ, va aranja în ordine descrescătoare a rezultatului candidaţii rămaşi. Biroul de circumscripţie va face apoi împărţirea mandatelor, în funcţie de numărul de locuri rămas fiecărei formaţiuni pe colegii. O operaţiune similară va fi făcută şi pentru Senat.

Cel mai bun scor nu aduce neapărat un loc în Parlament

În afara candidaţilor care au obţinut din start 50% plus unu din voturi într-un colegiu, vor primi mandate calculate în fucnţie de coeficientul electoral cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte. Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi e pe primul loc în colegiul său, să nu intre în Parlament dacă partidul său are o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre în Parlament unul dintre contracandidaţii lui, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare pe judeţ. De asemenea, e bine de ştiut că matematica distribuirii mendatelor în funcţie de rezultatul partidului poate crea situaţii ciudate şi între colegi de partid, şi un candidat pe un colegiu cu un rezultat mai bun decît un coleg al său candidat la alt colegiu să piardă locul în Parlament, în favoarea colegului cu voturi mai puţine.